De la lapte la solide: drum inițiatic pentru părinți

Domnișoara noastră a crescut văzând cu ochii. Așa că m-am găsit în situația de a mă gândi dincolo de biberon. Dar de unde începem și cu ce? Măr cu biscuite? Ceva îmi spune că nu asta e soluția. Piureuri? Sau bucăți de la început?

Da, ați citit bine, bucăți de la început, sau BLW (baby led weaning) aka autodiversificare, este o metodă de a familiariza gărgărița din familie cu lumea vastă a alimentelor de dincolo de lapte(1). Principiul este următorul: dacă bebe decide singur când se ridică, când merge, când vorbește, de ce să nu decidă singur și când mănâncă? Subiectul e amplu și e mult de citit pe tema asta, dar pentru mine a sunat foarte logic. Prin urmare m-am pus pe citit.

Disclaimer: Vorba „Crede și nu cerceta” poate pune în pericol vieți, a ta și a celor din jurul tău. Pune mâna și cercetează și nu lua de bun ce zic alții. Întreabă doctorul, iar dacă nu-ți place ce-ți zice, mai întreabă alt doctor și compară. Nu urma orbește „rețete de succes” de pe internet!

Și tot citind, am vrut să înțeleg mai mult și din surse cât mai corecte. Așa că am început cu ghidul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)(2 și 3). Dacă încă mai există mulți pediatri care recomandă introducerea alimentelor la vârsta de 4 luni, OMS recomandă vârsta de 6 luni. Da, OMS nu explică și medical de ce 6 și nu 4, pentru că acesta e un ghid emis de ei, nu un compendiu medical, dar alte surse, cum ar fi  NHS o fac(4), iar motivul e acela că până la 6 luni organismul bebelușului nu e pregătit, ca enzime și nu numai (maturitate, dezvoltare etc.), să proceseze altceva în afară de lapte matern sau lapte praf. În plus depozitele de fier cu care se naște bebelușul îi ajung până la vârsta de 6 luni și până atunci nu are nevoie de ajutor extern. Cât despre alte vitamine și minerale, și le ia cu succes din lapte mult și după vârsta de 6 luni.

Revenind la ghidul OMS, acesta NU specifică alimentele cu care ar trebui începută diversificarea, deci nu există o rețetă standard după care aceasta se face. În schimb specifică clar că baza, chiar și după începerea diversificării, este tot laptele, matern sau praf. Nu se exclud grupe alimentare întregi și nu recomandă introducerea anumitor alimente mai târziu (spre exemplu posibili alergeni după 1 an) deoarece nu există dovezi palpabile că întârzierea introducerii unor alimente ar aduce vre-un beneficiu dezvoltării copilului. Singurele excepții aici sunt SAREA, MIEREA, CEAIURILE și SUCUL DE FRUCTE (voi dezvolta mai târziu).

Alimentele sunt împărțite în 7 grupe:

  • cereale, rădăcinoase, tuberculi
  • păstăioase, nuci
  • produse lactate
  • carne, pește, ficat de pasăre (alte organe)
  • ouă
  • legume și fructe de culoare galbenă și portocalie
  • alte fructe și legume

In intervalul 6-23 luni de viață se recomandă zilnic hrană din 4 din cele 7 grupe alimentare, cu frecvența și în cantitatea corespunzătoare vârstei. Diversificarea ar trebui să înceapă cu alimente ce conțin fier (din cauza depozitelor de care vă spuneam mai sus).

Conform OMS numărul meselor conform vârstei este:

  • 6-8 luni – 2-3 mese/zi
  • 9-11 luni – 3-4 mese/zi
  • 12-23 luni – 3-4 mese/zi + 1-2 gustări

Cantitatea depinde de capacitatea stomacului care e estimată la 30ml/kg corp adică la 8kg, 240ml/masă. Înainte de a începe să îndopați copiii, luați însă în calcul că bebelușul mai mult ca sigur va cere și lapte după solide, care intră cantitativ la aceeași masă, deci 240ml în total solide și lapte.

Porția de alimente înseamnă pentru legume o cană de legume verzi crude, cu frunze (spanac, salată etc.) SAU o jumătate de cană de legume fierte sau crude tocate.

Pentru fructe aceasta înseamnă o singură bucată de fruct sau o jumătate de cană de fructe tocate, fierte sau conservă.

În ceea ce privește alergiile alimentare, OMS nu spune decât că nu se dorește amânarea introducerii alimentelor cu risc alergen.

Acesta este rezumatul ghidului și există nenumărate cursuri ținute de diverși, pe bani, care vă spun fix lucrul acesta. Eu nu m-am oprit aici cu documentarea pentru că nu mi s-a părut satisfăcător, așa că voi reveni cu articole despre alergii și despre necesarul nutrițional al bebelușilor.

Dar înainte să închei acest articol, vreau să vă explic de ce sunt pe lista neagră sarea, mierea, ceaiul și sucurile de fructe:

  • Sarea – rinichii au nevoie de apă pentru a procesa sărurile minerale și a elimina meteriile reziduale. Cu cât mai multe săruri, cu atât mai mare nevoia de apă. Rinichii bebelușilor nu sunt destul de dezvoltați pentru a face față intens acestui proces. În plus sarea ajută la stocarea apei în organism, nefacilitând cu nimic procesul de eliminare a rinichilor. Bebelușul primește din lapte (de mamă sau praf) cantitea optimă de sodiu, iar ce este introdus în plus deja îi suprasolicită organismul. Acesta este un motiv în plus pentru care NU se introduce laptele de origine animală (vacă, capră etc.) în dieta bebelușului (mult mai bogat în sodiu decât cel matern sau praf). (5)
  • Mierea – risc ridicat de botulism infantil, cea mai frecventă formă de botulism și care pune viața bebelușilor în pericol.
  • Ceaiul – dacă OMS nu recomandă oferirea de apă bebelușilor, e clar că nici ceaiul nu are ce căuta în ecuație. Nu numai că diluează conținutul stomacal făcând ca nutrienții din lapte să-și mai piardă drumul spre celulele care au nevoie de ei, dar taninul din ceai este chiar periculos, el împiedicând absorbția de minerale precum fier, calciu și zinc. (6)
  • Sucul de fructe – sucurile de fructe conțin o cantitate însemnată de SORBITOL și proporțional mai multă fructoză decât glucoză; bebelușii absorb o cantitate foarte redusă de sorbitol și fructoză, restul carbohidraților rămași fermentând în intestinul gros și cauzând diaree, dureri abdominale și balonare. (7)
  1. http://www.babyledweaning.com/
  2.  http://www.who.int/nutrition/publications/infantfeeding/9289013540/en/
  3. http://cnsmf.ro/ghidpreventie/GhidPreventie_Vol6.pdf
  4. http://www.nhs.uk/conditions/pregnancy-and-baby/pages/solid-foods-weaning.aspx#close
  5. http://www.nhs.uk/chq/Pages/824.aspx?CategoryID=51
  6. https://www.mamica.ro/ceaiul-la-bebelusi/
  7. https://wicworks.fns.usda.gov/wicworks/Topics/FG/Chapter1_NutritionalNeeds.pdf

 

Sursă poză cover

You may also like

3 comments

  1. Să vă trăiască pitica! Eu am mers pe sfaturile pediatrului în mare care bat mult cu ce spune OMS. Mi-a recomandat să încep la 5 luni jumate cu o singură masă de cereale. Cerealele le preparam cu lapte matern, restul meselor erau lapte matern. După 6 luni am introdus fructe (da, mie mi-a spus să încep cu fructe și bine am făcut, la 7 luni când am introdus legumele le-a mâncat și alea, nu a făcut mofturi). Pe la 6 luni aveam asa: o zi o masă de cereale, a doua zi o masă de fructe (am început cu fructe la abur, măr, pară, dovleac plăcintar etc.). La 7 luni i-am introdus 2 mese pe zi (cereale și fructe) iar în jur de 7 luni jumate am început cu legume+carne dar atenție, tot 2 mese pe zi. La gustarea de dimineață (10-10:30) îi dădeam o zi cereale, altă zi pure de fructe și la prânz legume cu carne (nu îi combinam mai mult de 2,3 legume dintre care una să predomine, altfel nu mânca). Erau zile când mânca doar legume la prânz, fără carne, nu e o mare tragedie dacă nu mănâncă carne/ficăței/pește la fiecare masă. la 8 luni avea 3 mese: gustarea de dimineață (cereale o zi, pure de fructe altă zi), prânz (legume cu carne sau doar legume) și gustarea de după masă (16:30-17:00) care era iaurt recomandat de pediatru făcut din formulă nu din lapte de vacă. Spanac, brocolli și alte frunze foarte verzi care conțin mult fier doar după 8,9 luni mi-au fost recomandate. După 10 luni deja nu m-am mai stresat, i-am dat și ou și lapte de vacă + alte alimente alergogenice (sper că ăsta e termenul corect) dar în limita bunului simț, nu am făcut excese. Foarte important, așa cum ai menționat și tu: fără sucuri, pufuleți, biscuiți, ceai. Al meu are un an și aproape 8 luni și încă nu a băut ceai sau suc, cu biscuiții doar de 2 luni cochetează. Nu am ales BLW pentru că nu stătea singur în funduleț când am început diversificarea, nu avea nici măcar un dinte și mi-a fost frică (și acum îmi e frică să îi dau bucăți prea mari). Pot să îți mai zic doar baftă și nu te stresa prea tare atâta timp cât există sân și/sau lapte praf. Al meu nu mai cerea sân după masă dar dacă nu eram acasă să îi dau una din gustări îi dădeam doar lapte și nu se întâmpla nimic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *