Lumi paralele

Prima oară când am ieșit din țară a fost în Dublin nu cu mulți ani în urmă. Știu, să-mi fie rușine că nu m-am apucat de călătorit mai devreme, dar, ca în multe familii autohtone, nu mi s-a insuflat acest microb de acasă.  Nu dau vina pe ei, declar o stare de fapt: nu mai rămâneau bani și de plimbări. Iar când aflau cât de scump devenise litoralul românesc, străinătatea părea utopie. Așa că prima oară când am „ieșit” mi s-a părut că am ajuns în rai.

Și de atunci am mai vizitat capitala Irlandei, dar și Munchen, Croația și Turcia. Însă cu înflăcărare povestesc mereu despre Dublin. Cât de relaxată e lumea, deși vremea lor e imprevizibilă și de multe ori mai mult înnorată și posomorâtă decât senină. Cât de prietenoasă e atmosfera în pub-uri, cum toată lumea socializează cu toată lumea fără opreliști și atitudini condescendente. Cum oamenii se așează la coadă când vine autobuzul în stație și toți așteaptă mai întâi să coboare pasagerii ca apoi să urce ei. Cum bicicletele merg pe mijlocul benzii fără ca șoferii să claxoneze ca să se dea deoparte. Cum lumea aruncă gunoaiele la coș și nu pe jos.

Iar duminica trecută m-a lovit și de ce îmi place Dublin atât de tare. Seamănă cu Bucureștiul, dar e o variantă mai cizelată. E ca o dovadă că se poate și în capitala României. Cei 600.000 de oameni care au ieșit să protesteze în toată țara mi-au dat speranța unei țări așezate, fără mentalități învechite, fără diferențe de atitudine față de cei care lucrează ca vânzători în magazine și cei care sunt manageri. Mi-au dat speranța progresului și pentru prima oară acesta nu mi s-a mai părut o utopie pentru noi.

Din păcate a venit ziua de luni și aleșii poporului mi-au spulberat iar orice speranță. Se pare că, deși există potențial, acesta nu e compatibil cu hoția, cu corupția, cu interesele personale ale câtorva în detrimentul celorlalți. Și m-am întristat iar. Încă mai sper…dar nu mi se mai pare la fel de tangibil. Păcat, nu suntem diferiți de irlandezi, și ei sunt încăpățânați, beligeranți, și la ei „civilizarea” a fost un proces îndelung, dar ei sunt totodată dovada vie că implementarea unor legi corecte și în folosul populației pot duce o țară departe. Dacă se vrea.

You may also like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *